?>

Abordarea scăderii imunităţii în sezonul rece prin suplimentarea cu Zinc şi Vitamina C

19 octombrie 2017- share pe Share on Facebook Share on Twitter Share on Likedin Share on Google Plus

Societatea actuală aduce numeroase avantaje dar şi destule dezavantaje. Stressul cotidian, oboseală, frecventele neajunsuri date de realitatea economică, influenţează negativ în general starea de sănătate a fiecărui om în parte.

Există însă efecte negative mult mai evidente şi mai rapid instalate asupra principalei bariere de apărare a organismului, sistemul imunitar. Este posibil ca imunitatea populaţiei să fie tot mai scăzută. De aceea trebuie să ne preocupe pe fiecare dintre noi, cum putem să prevenim scăderea imunităţii.

O altă problemă care, în mod cert are impact asupra imunităţii, este deficitul de oligoelemente. S-a observat că legumele şi fructele conţin cu 25-50% mai puţine minerale comparativ cu situaţia de acum 30 de ani. Se estimează că 30% din populaţia globului este deficitară în ceea ce priveşte zincul, acest deficit afectând în special copiii sub 5 ani din ţările în curs de dezvoltare. Deficitul de zinc afectează în mod negativ imunitatea, ceea ce duce la creşterea incidenţei infecţiilor. De asemenea, scăderea imunităţii la vârstnici este pusă în legătură cu deficitul de zinc.

Nu există date care să ateste o creştere a incidenţei infecţiilor respiratorii în general, dar în mod cert sunt mai frecvente infecţiile cu bacterii rezistente la antibiotice, chiar cu rezistenţă la mai multe antibiotice. Cauza principală este folosirea nejustificată a antibioticelor în infecţiile virale. Dacă prin anumite metode (de exemplu, suplimentare dietetică cu zinc) am scădea incidenţa infecţiilor (respiratorii, digestive sau cu altă localizare), am reduce şi consumul de antibiotice şi consecutiv rezistenţa bacteriană la antibiotice. Cercetători de la Universitatea din Florida au propus folosirea zincului în terapia infecţilor cu bacterii rezistente la antibiotice, zincul acţionând prin stimularea limfocitelor T.

Studii realizate asupra pacienţilor cu viroze respiratorii cărora li s-au administrat suplimente de zinc au demonstrat că aceștia au avut o durată de boală înjumătăţită şi simptome mai puţin severe. Într-un articol publicat recent s-a dovedit rolul suplimentării cu zinc în reducerea morbidităţii şi mortalităţii prin infecţii respiratorii şi digestive. Sulfatul de zinc pare a fi uşor de administrat, sigur şi bine tolerat pentru prevenirea și tratamentul infecţiilor comune la copii.

Zincul are o mare importanţă în bună funcţionare a organismului uman, fiind un mineral cu multe valenţe terapeutice. El s-a dovedit eficient nu numai în creşterea imunităţii şi combaterea răcelii, ci şi în degenerescenţa maculară, problemele dermatologice, vindecarea leziunilor sau ADHD.

Cercetătorii au demonstrat că zincul este de două ori mai necesar decât fierul pentru organismul uman şi că doza zilnică recomandată este de 10-20 mg.

Cea mai de seamă printre multele funcţii ale vitaminei C este, probabil, rolul major pe care îl joacă în sistemul imunitar.

Potrivit numărului tot mai mare de dovezi, ea ajută la creşterea rezistenţei organismului faţă de o serie întreagă de boli. Studii făcute atât pe animale, cât şi pe oameni au arătat că excesul de vitamina C stimulează producţia de limfocite, o componentă importantă a sistemului nostru imunitar. Acidul ascorbic pare să fie de asemenea necesar glandei timus (una dintre glandele majore implicate în imunitate) şi măreşte mobilitatea fagocitelor. Deoarece nivelurile vitaminei C în sânge şi în ţesuturi descresc o dată cu vârsta, nu este deloc surprinzător că anumiţi subiecţi mai în vârstă, care primesc suplimente de vitamină C, dovedesc o îmbunătăţire a imunităţii. Multe studii de laborator au indicat că vitamina C dezactivează o varietate de viruşi şi bacterii în condiţii de laborator. Puterea vitaminei C de relansare a capacităţii sistemului nostru imunitar de a combate viruşii şi bacteriile are implicaţii şi în bolile cardiovasculare şi în cancerul gastric, riscul pentru amândouă părând a creşte prin infecţiile bacteriene.
Suplimentarea cu vitamina C poate scurtă durată bolii, poate micşora intensitatea simptomelor pentru infecţiile căilor respiratorii şi acest lucru are ca rezultat mai puţine zile de boală în toate tipurile de boli acute. Administrarea de vitamina C le poate da o formă mai puţin gravă. Vitamina C a fost de asemenea folosită pentru a reduce simptomele de astm şi alergii, în special în cazul rinitelor alergice de sezon.

Institutul Linus Pauling recomandă persoanelor sănătoase, bărbaţi şi femei, un consum de vitamina C de cel puţin 400 mg pe zi – cantitate care saturează la maxim plasmă şi celulele circulatorii la nefumătorii tineri şi sănătoşi. Consumarea zilnică a cel puţin cinci porţii de fructe şi legume asigură 200 mg de vitamina C.